O solicitare bizară. De ce a dorit mareșalul August von Mackensen să se întâlnească cu Regele Ferdinand?

În timpul negocierilor pentru încheierea unui armistițiu între România și Puterile Centrale, din interiorul delegației germane a fost comunicată dorința mareșalului german August von Mackensen, comandantul trupelor de ocupație ale Puterilor Centrale, pentru stabilirea unei „convorbiri” cu Regele Ferdinand. Solicitarea germanilor a surprins guvernul României. Ce se ascundea în spatele acestei solicitări?

Prin ieșirea Rusiei bolșevice din război, România a fost nevoită să încheie la rândul ei un armistițiu cu Puterile Centrale. În timpul negocierilor ce se desfășurau la Focșani, delegația germană a avansat ideea unei întâlnirii între mareșalul August von Mackensen și Regele Ferdinand. Delegația română era condusă de generalul Alexandru Lupescu, iar delegația germană de generalul Kurt von Morgen, comandantul Corpului 1 de Rezervă.

• Copiii neandethalieni ar fi colecționat fosile la fel cum cei de azi colecționează abțibilduri
• „Fluierul morții” al aztecilor are un efect ciudat asupra creierului uman

Delegația germană a fost însoțită la Focșani și de o serie de colaboratori români ai trupelor germane de ocupație. Printre ei s-a numărat și Virgil Arion, unul dintre cei mai zeloși lideri români care a colaborat cu trupele germane. Despre contextul în care s-a produs această propunere a relatat I.G. Duca, ministru  al Instrucțiuni Publice și Cultelor în guvernul român aflat la Iași ce era condus de Ionel Brătianu:

„Virgil Arion, însoțit de maiorul Iarosch, din statul-major al generalului von Morgan, şi de lt. Kremnitz, fiul doctorului Kremnitz şi al faimoasei Mite Kremnitz şi crescut dacă nu născut chiar în România, comunicase generalului N. Samsonovici, pe atunci șeful de stat-major al generalului Eremia Grigorescu, că mareșalul von Mackensen ar vrea să aibă o convorbire cu Regele Ferdinand”.

Răspunsul autorităților române

Propunerea a surprins atât guvernul condus de Ionel Brătianu, cât și pe Regele Ferdinand. Pentru a fi siguri că Regele Ferdinand nu este atras în nicio capcană, de orice fel, guvernul român l-a mandat pe Jean Mitilineu pentru a obține mai multe detalii despre dorința mareșalului german, dar și de a stabili exact aspectele ce vor fi discutate.

„Propunerea ne-a surprins și, după un schimb de vederi cu Regele, am hotărât să trimitem la generalul von Morgen pe Jean Mitilineu, care era un om dibaci şi fin, cu următorul răspuns ca din partea generalului Prezan, dar fireşte redactat de Brătianu:

1) Dacă este vorba de chestiuni de ordin militar, aceste chestiuni se tratează de la Comandant de căpetenie la Comandant de căpetenie; în acest caz, Comandant de căpetenie al Armatei Române fiind azi generalul Prezan, întrevederea ar urma să fie cu d-sa.

2) Dacă este vorba de chestiuni de ordin politic şi de o însărcinare oficială de această natură şi în acest sens, atunci fiind dat că Regele este Suveran constituțional, audiența la M.S. Regele nu s-ar putea acorda decât cu cunoștința şi în prezența șefului Guvernului şi ministru al Afacerilor Străine, domnul Ion Brătianu.

3) Dacă este vorba de un mesaj personal al M.S. Împăratul Germaniei către M.S. Regele care ar fi însărcinat pe d-nul feldmareșal von Mackensen, în acest caz M.S. Regele ar putea acorda audiența cerută.

În sfârşit, am mai adăugat generalului von Morgen la răspunsul propriu-zis alăturatele două observațiuni:

1) Că în nici unul din cazurile specificate audiența sau întrevederea, dacă s-ar acorda sau decide, nu ar putea să aibă loc în mod secret (clandestin).

2) Că în orice caz persoanele care au făcut demersul în numele d-lui feldmareșal von Mackensen au fost greșit alese şi că ar fi fost preferabil să nu figureze în delegație d-nul Virgil Arion şi lt. Kremnitz. Virgil Arion din cauza situaţiei sale politice de azi, iar It. Kremnitz deşi german, ceea ce ar explica prezența sa în comisiune, din cauza împrejurării că el a fost crescut de Casa Regală Română. Acest adaus este de altfel atât de caracteristic pentru cine a cunoscut pe Brătianu de aproape!

Germanii fac un pas înapoi

Germanii au fost la rândul lor surprinsi de cerințele guvernului român și au făcut un pas în spate. La întâlnirea cu Jean Mitilineu, generalul von Morgen a declarat că „dl. feldmareşal von Mackensen nu a cerut audiență la M.S. Regele sau întrevedere şi nici nu are ordine a provoca o atare convorbire, ci că dl. feldmareşal a declarat numai că era gata a primi o întrevedere dacă propunerea ar fi venit din partea română; că şi astăzi este dispus a primi o asemenea întrevedere tot dacă propunerea ar veni din partea română, aceasta numai pentru chestiuni de ordin pur militar, iar întâlnirea să aibă loc în teritoriul ocupat”.

Schimbarea de atitudine a germanilor a fost destul de ciudată, mai ales că von Morgen avea pe biroul lui o notă, pe care i-a şi arătat-o lui Mitilineu, din care reieșea limpede că colonelul Heutsch, şeful de stat-major al lui Mackensen, provocase demersul lui Virgil Arion.

Ce au urmărit germanii?

I.G. Duca a fost cel care a asigurat comunicarea între Jean Mitilineu și prim-ministrul Ionel Brătianu. Tot Duca îi trimitea instrucțiuni din partea guvernului lui Mitilineu, când acesta se afla în delegație. I.G.Duca a încercat să deslușească ce se afla în spatele gestului întreprins de germani:

„Evident că noi nu am mai dat nici o urmare chestiunii, dar rămâne o întrebare: de ce demersul, de ce retragerea propunerii, de ce a autorizat Heutsch pe Virgil Arion? Au venit să pipăie terenul? Au luat o hotărâre şi pe urmă s-au răzgândit? Virgil Arion a depăşit mandatul ce i s-a dat şi care potrivit notei de pe biroul lui von Morgen glăsuia numai precum urmează: ‘Dacă M.S. Regele crede că este în interesul ţării sale şi are dorinţa de a provoca o întâlnire cu feldmareşalul von Mackensen, atunci feldmareşalul este dispus a consimți la o atare întâlnire?’

Samsonovici nu a înțeles bine – deşi e de necrezut – ce i-a spus Virgil Arion, întrucât a omis să-i ceară o copie scrisă de pe comunicarea ce i-a făcut? Marele Cartier General (german, n.r) a invitat pe Mackensen să facă acest demers şi Wilhelmstrasse (ministerul de Externe german, n.r.) l-a oprit când a aflat despre el sau viceversa? Germania a luat această inițiativă şi aliaţii ei au silit-o să dea înapoi? Mister şi iar mister, dar dovada vădită pentru noi (guvernul român, n.r.) la Iași că Puterile Centrale nu aveau în privinţa atitudinii de urmat faţă de noi o hotărâre bine definită.

Toate aceste amănunte le-am cunoscut mai de aproape decât oricine fiindcă, în calitatea mea de șef suprem al serviciului prizonierilor şi ostaticilor, toate negociaţiunile de la Focşani, afară de cele cu caracter pur militar, s-au făcut prin mine”.

Toate aceste întrebări au fost perfect legitime, dar istoricii nu au putut da, până în acest moment, un răspuns cert la ele.

Vă mai recomandăm să citiți și:

Regele Ferdinand și „actul de trădare fără precedent în istorie”

Puterile Centrale, șah la regele Ferdinand și regina Maria

O întâlnire controversată: Regele Ferdinand se întâlnește pe ascuns cu generalul Alexandru Averescu

Asasinarea lui Franz Ferdinand și liderii politici de la București. „Eram sigur că războiul nu va izbucni”